1 leu pentru statul meu

Sunt curios câţi mai ţin minte celebrul "1 leu pentru Ateneu". Acestă "chetă" a fost realizată în secolul XIX de către poporul român pentru a ridica Ateneul Român. Ne aflăm în secolul XXI şi mă intreb dacă se mai poate realiza un proiect de o asemenea amploare numit, de exemplu, "1 leu pentru statul meu". Calculele mele simple au generat cel puţin 5 milioane de euro, asta în cazul în care fiecare român (excluzându-i pe cei din afara ţării) ar contribui. Mai departe acest fond să fie folosit pentru a dezvolta afaceri scutite de taxe şi impozite. Avem atâtea domenii din care putem câştiga bani, aşa că nu are rost să intru în detalii. Nu este o sumă fabuloasă, dar dacă s-ar face anual sau lunar? Nu cred că este un lucru greu de realizat, având în vedere că există tehnologie de secolul XXI (trezorerii, bănci, companii de telefonie mobilă, etc) ce ar putea fi folosită pentru a strânge acest leu de la fiecare român.

Sunt şi mai curios câţi dintre voi ar participa la această "chetă".

P.s Dacă vă place ideea mea, vă rog s-o imprăştiaţi prin orice medii de comunicare cunoaşteţi, iar pentru bunăvoinţa voastră nu pot decât să vă mulţumesc frumos.

Mai există ceva gratis în Bucureşti?

Acum ceva timp stăteam cu amicii mei şi ne gândeam la ce mai e de făcut, fără bani sau ieftin, prin Bucureşti. După ce am analizat diverse site-uri şi ne-am stors creierul de amintiri, am realizat că există foarte puţine lucruri de făcut prin Bucureşti: plimbări prin oraş (pe jos, pe role, biciclete, sau alte mijloace de locomoţie), un pic de gimnastică prin parcuri, biblioteci (deşi sunt puţine) şi câte un eveniment, teatru, vernisaj pe ici-colo - ce-i drept mai răruţ că-i mai drăguţ - şi cam atât. Aceste câteva lucruri ar trebui să ne acopere, pe durata unui an, modul în care ne putem petrece timpul liber.
Văzând aceste lucruri, mi-am dat seama că românii o duc atât de bine încât nu mai vor nimic pe gratis, vorba aia: dacă nu e pe bani nu e bun. Uitându-mă în jurul meu la oamenii din oraş, mi-am dat seama că nu este aşa şi că o mare parte din bucureşteni stau acasă şi se "culturalizează" în faţa televizorului. Nu cumva omul din ziua de astăzi se închide într-o celula de beton de unde priveşte prin fereastra televizorului în realitate? Gândul acesta mă întristează şi ma face să văd că nu e nevoie de închisori pentru a-i tine închişi, doar de nişte programe "bune". Ar fi mult de discutat despre calitatea mass-mediei din ziua de astăzi, dar prefer să las asta pe seama analiştilor specializaţi în găsirea nodului din papură.
Din aceste motive mi-aş dori, dacă există bunăvoinţă, să împărtăşim orice activitate care să nu necesite consum de bani (sau costuri cât mai mici), doar de dragul ideii că oamenii fac pământul să se invărtă, nu banii.
Dacă ne organizăm eficient, odată cu venirea verii, punem şi în practică cea mai placută metodă de petrecere a timpului liber.
Concluzia finală, o adaptare după René Descartes: Gândim, deci existăm!