marți, 23 noiembrie 2010

România către 2011

Cât mă "bucur" că sunt în această minunată dar locuită ţară. Constat că merge din ce în ce mai prost, iar românii îşi pleacă din ce în ce mai mult capul şi îşi ridică din ce în ce mai mult fundul. Suna trist şi familiar nu? Oameni trişti fără speranţă pe stradă, bătrâni cu lacrimi în ochi gemând de foame, copii desculţi lipsiti de viitor... Cotidianul a devenit un coşmar pentru mulţi, tot mulţi sunt şi cei ce nu pot ieşi din el pentru că sunt prea mici, nu au cu ce şi nimeni nu le dă o mană de ajutor, sau cel puţin un deget de ajutor. Am început să ne americanizăm... adolescenţii mănâncă chimicale, cresc in lăţime şi au mintea cât nuca. O naţie de oi, mâncăm şi defecăm sau invers, nu cred că e vreo diferenţă. Familiile se destramă, iarna se moare de foame, frig, mizerie, infecţie...de... de inimă rea, mulţi îbrăţişează moartea doar de dragul de a nu trăi. Sunt curios dacă o să apară un văcar şi mai sunt curios în ce direcţie o va conduce.